Monitorizarea raportului cost-beneficiu

23 IULIE 2009

Open Source este des perceput ca o soluţie gratuită; la prima vedere, un teren propice dezvoltatorilor de software în care există un număr nelimitat de module şi codul sursă poate fi adaptat pentru îndeplinirea oricăror cerinţe şi transformat în aplicaţia proprie a oricui. Predominanţi sunt utilizatorii de Linux care profită de modulele Open Source, dar de asemenea în alte sisteme de operare chiar şi în firmware-ul plăcii. Open Source şi-a făcut debutul cu succesorul BIOS-ului – EFI. Există totuşi şi un dezavantaj: în majoritatea cazurilor, codul sursă trebuie adaptat, ceea ce înseamnă că trebuie incluse în buget şi costurile de dezvoltare. Costurile adaptării sistemelor de operare individuale Open Source devin profitabile doar în cazul în care cantitatea modulelor este suficient de mare pentru a permite costurilor iniţiale de dezvoltare să fie transferate la numărul de unităţi vândute. Dacă această compensare este posibilă, dezvoltările in-house ale instalărilor GPL-urilor merită categoric luate în considerare, deoarece influenţează costul per unitate şi asigură disponibilitatea pe termen lung şi accesul liber la codul sursă. Utilizatorilor care preferă să se concentreze la dezvoltarea de aplicaţii fără a lua în considerare stabilitatea şi funcţionalitatea mediului Linux de bază le este recomandat să folosească o distribuţie comercială de Linux care oferă suportul necesar. Cu acestea, poate fi obţinut un timp către piaţă mai rapid. De exemplu, Kontron oferă suport pentru toate distribuţiile de Linux care se dovedesc a fi relevante pe piaţa embedded, inclusiv WindRiver Linux, Red Hat Enterprise sau chiar Suse Enterprise Linux. O alternativă la cele două soluţii “build or buy” în mediul distribuţiilor fără drepturi de autor Open Source sunt cele oferite de producătorii de hardware.
Ca un exemplu, Kontron oferă propriul Embedded Linux Distribution care este compilat exclusiv din module Open Source. Acesta poate astfel fi folosit pentru suport hardware fără problema drepturilor de autor. Această distribuţie este disponibilă, de exemplu, pentru Kontron ThinkIO-Duo DIN rail PC şi pentru plăcile PowerPC şi Arm/XScale. Ea se bazează pe kernel Linux OSADL care este capabil de timp real şi conţine un sistem de fişiere Linux, un Cross Compiler Toolchain, driverul plăcii şi librării pentru funcţiile HW specifice Kontron, precum şi alte instrumente suplimentare care pot fi descărcate, plus manuale de utilizare extinse. Peste toate acestea, Kontron oferă suport pentru soluţiile de redare Open Source, cum ar fi KVM/Qemu, care oferă caracteristici de performanţă notabile pe plăcile Intel® Core™2 Duo. Acestea sunt completate cu un pachet de performanţă, de exemplu cu instrumente de actualizare a versiunii de BIOS şi altor firmware-uri ale plăcii sub GPL, numai pentru a menţiona câteva soluţii Open Source. Acest lucru îl pune pe Kontron în poziţia de a oferi un număr tot mai mare de soluţii pentru clienţii săi care sunt total scutiţi de problemele cu licenţa software.
Pentru a fi capabili să ofere astfel de soluţii, cei de la Kontron au depus cantitate semnificativă de muncă, împărtăşită comunităţii. Astfel Kontron contribuie la dezvoltarea şi îmbunătăţirea produselor Open Source. Contribuţiile lor de marcă includ MAX6650 (System Monitor) pentru kernel Linux (kernel.org), un instrument IPMI (sourceforge.net) sau contribuţia adusă la proiectul Flash-ROM (coreboot.org) – pentru a da numai câteva exemple. Pe măsură ce Kontron utilizează cele mai recente componente pentru plăcile şi sistemele sale, se descoperă diferite vulnerabilităţi în driverele dispozitivelor Open Source şi în implementările kernel, remedierile fiind trimise direct producătorilor de cipuri. Rezultatul este menţinerea unui contact intensiv cu producătorii de componente ca Intel®, AMD, Freescale, Silicon Motion sau Hilscher.
Aceste exemple demonstrează că dezvoltarea Open Source nu este în mod necesar o problemă costisitoare. Clienţii Kontron au considerat atent aceste probleme când au folosit propriul lor hardware dedicat. Dacă un client OEM se concentrează în principal pe aplicaţiile software, acesta trebuie să se asigure că el poate oferi soluţii sigure pe GPL-ul instalat. Proiectele, executate la iniţiativa clientului, pot fi costisitoare şi consumatoare de timp. O alternativă posibilă este instalarea GPL de la producătorul hardware. Deoarece Kontron, ca producător de vârf de hardware pentru computer embedded, va continua să asigure suport pentru Open Source, din moment ce cererea corespunzătoare este acolo, clienţii pot rămâne asiguraţi că dezvoltarea va fi stimulată să meargă înainte. Fiecare nouă integrare în proiectele viitoare ale clienţilor reprezintă dezvoltarea unor soluţii noi de care pot profita şi alţi clienţi sau membri ai comunităţii Open Source. Numărul destul de ridicat la clienţilor contribuie astfel la dezvoltarea de bază a platformelor individuale fără a fi nevoiţi să plătească fiecare ajustare. În consecinţă, soluţia curentă dezvoltată în jurul lui ThinkIO-Duo va fi disponibilă în alţi factori de formă din viitor, din moment ce distribuţia nu trebuie să sufere schimbări masive, iar munca la kernel şi cipset poate, de exemplu, să fie reutilizată. Nu este totuşi ţinta Kontron să concureze cu distribuitorii profesionişti de Linux şi RTOS. Este pur şi simplu o alternativă care poate fi oferită pentru aplicaţiile mainstream. În nici un caz nu vor putea fi realizate sau depăşite funcţiile unei distribuţii comerciale. Această abordare prezintă totuşi o cale prin care Open Source poate fi adus mai repede clientului OEM prin furnizorul hardware, ceea ce înseamnă că întreţinerea sistemului poate fi realizată mai eficient pe termen lung. Distribuţia de la producătorii hardware poate de asemenea uşura munca de implementare, de exemplu, dacă este utilizat managerul de licenţă sub GPL.
Pentru a-şi proteja clienţii de la încălcarea regulilor licenţei când este aplicat software-ul Open Source, pe care Free Software Foundation l-ar penaliza, sunt liber-disponibile librăriile BSP cu detalii despre plăcile Kontron, funcţionalităţi hardware pentru aplicaţiile utilizatorului de aici şi LGPL (Library- sau Lesser-GPL). GPL permite inginerului de aplicaţii să se conecteze la biblioteca de date şi totuşi să-şi păstreze şi aplicaţia protejată. În plus, Kontron îşi informează clienţii de la o etapă foarte timpurie despre dezavantajele unei licenţe Open Source şi oferă astfel, în cooperare cu soluţia OSADL, abordări pentru problemele de dezvoltare. De exemplu: dacă un producător HW furnizează un pachet de Board Support pentru un client sub GPL, iar clientul încorporează acest pachet SW în propria aplicaţie, atunci se aplică acest aşa-numit “efect viral” al GPL, care înseamnă că toată aplicaţia este “infectată” de virusul GPL şi cade în categoria GPL. Pentru un client care nu ştia acest fapt deoarece nu a fost informat despre condiţiile contractuale ale GPL de către producătorul său HW, acest lucru poate fi catastrofic, în special dacă acesta şi-a scos deja dispozitivele pe piaţă.
O nouă tehnologie a apărut şi se va lansa pe piaţă pentru a acţiona ca un strat de izolaţie între Open Source şi software-ul proprietar: virtualizarea. Într-un sistem de operare Open Source, virtualizarea permite unui sistem de operare proprietar (Windows) să funcţioneze ca oaspete în maşina virtuală. În acest sistem de operare oaspete, pot fi rulate orice număr de programe proprietare. Comunicaţia între oaspetele proprietar şi gazda Open Source este purtată prin reţele virtuale. Kontron a realizat destul de multe în domeniul cercetării şi dezvoltării în aceste domenii şi va oferi o astfel de soluţie în Open Source Linux BSP pentru ThinkIO-Duo. Virtualizarea poate fi activată când BSP rulează pe sistem un CPU multi-core. Aceasta este una din multele posibilităţi. Se poate concluziona că: Know-How-ul extensiv în Open Source şi GPL este un factor decisiv pe lângă munca de dezvoltare reală care trebuie realizată. Producătorii, precum Kontron, deţin un know-how profund la care se pot relaţiona clienţii şi platforme care oferă suport software matur. Distribuţia GPL de la producătorii de hardware cresc în semnificaţie pe zi pe trece în proiectele Open Source ca o alternativă la dezvoltarea in-house şi distribuţia comercială.

Checklist pentru BSP-uri cu Open Source
Toate BSP-urile care conţin pachete Open Source ar trebui să ia în considerare următoarele puncte, din moment ce furnizorul BSP-ului ar trebui să asigure în mod activ că utilizatorul nu se va lovi de probleme legate de licenţele Open Source:
– Licenţa Open Source aplicată ar trebui documentată în toate manualele SW.
– Fiecare pachet software care conţine module Open Source ar trebui să fie livrat cu codul sursă complet.
– Modificările, îmbunătăţirile şi remedierile de probleme în pachetele Open Source ar trebui făcute disponibile comunităţii şi să corespundă cu Open Source Coding Conventions.
– Chiar şi în surse, licenţele ar trebui documentate în antet.

“Fiecare sistem de operare îşi are avantajele sale specifice, care înseamnă în schimb că există limite de suprapunere când se vorbeşte de alegerea sistemului potrivit. În cazul Windows, Linux şi RTOS, în acest moment limitele sunt acestea: dacă sunteţi dependent de cea mai nouă tehnologie de la producătorii de componente hardware, care îşi văd majoritatea produselor în mediul Windows, şi dacă timpul de lansare pe piaţă este foarte important, atunci vă este mai bine în lumea Windows. Aceasta este situaţia cu cele mai recente soluţii grafice. Dar se întâmplă ceva şi în această zonă. De exemplu cu procesoarele Intel® Atom™, Intel® pune Linux la egalitate cu Microsoft. Dacă este vorba despre timpul său real, Linux nu poate îndeplini toate caracteristicile pe care le oferă un RTOS ca VxWorks. Acest argument este valabil pentru cerinţele de timp real şi de asemenea în legătură cu dimensiunea sistemului de operare. Dacă, totuşi, vreţi să utilizaţi Open Source, există oferte alternative şi pentru acestea.”
de Norbert Hauser Vicepreşedinte Marketing Kontron AG

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • Folosim datele dumneavoastră cu caracter personal NUMAI pentru a răspunde comentariilor/solicitărilor dumneavoastră.
  • Pentru a primi raspunsuri adecvate solicitărilor dumneavoastră, este posibil să transferăm adresa de email și numele dumneavoastră către autorul articolului.
  • Pentru mai multe informații privind politica noastră de confidențialitate și de prelucrare a datelor cu caracter personal, accesați link-ul Politica de prelucrare a datelor (GDPR) si Cookie-uri.
  • Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la modul în care noi prelucrăm datele dumneavoastră cu caracter personal, puteți contacta responsabilul nostru cu protecția datelor la adresa de email: gdpr@esp2000.ro
  • Abonați-vă la newsletter-ul revistei noastre