Componentele pasive – de succes dar nu îndrăgite de toată lumea

24 IULIE 2008

Deşi piaţa germană a componentelor pasive a fost puternică pe parcursul ultimilor ani şi managementul componentelor de tip C a devenit mai eficient, lucrul cu acest tip de componente încă ridică probleme atât pentru cumpărător, cât şi pentru distribuitor. Componentele de tip C sunt majoritatea componente pasive.
Cea mai mare parte a cifrei de afaceri în distribuţia componentelor pasive în Germania se împarte (conform Europartners) între distribuitori care oferă un spectru larg de componente şi distribuitori specializaţi: pe primul loc al distribuitorilor de componente pasive se află Rutronik Elektronische Bauelmente GmbH. Societatea este considerată un corifeu în acest segment şi oferă – cu ajutorul soluţiilor logistice ingenioase, şi în combinaţie cu un program unitar de gestionare a componentelor de tip A, B şi C – o reducere semnificativă a costurilor la managementul componentelor de tip C.

Pasiv = ignorat la cumpărare şi distribuire?
Vânzările de componentele pasive sunt semnificative în special în segmentele de piaţă electronică auto şi industrială. De o creştere accentuată profită, cu rate de creştere diferite, toate cele patru segmente de produse: condensatoarele, rezistoarele, bobinele şi componentele de tip HF.
“Totuşi acolo unde este soare, este şi umbră”, se spune în popor şi se pune astfel “punctul pe i”, evocă Ernst Gengenbach, Şeful regional pentru componente pasive, “asul” în materie de componente pasive. “Din cauza valorii reduse a acestora şi în acelaşi timp din cauza costurilor administrative şi logistice ridicate, componentele pasive sunt deseori “ignorate” de partea de distribuţie şi de achiziţie, explică Gengenbach. “Costurile de achiziţie pentru aceste bunuri de valoare redusă (piese de tip C) depăşesc deseori valoarea reală a acestora. Avantajele obţinute prin preţul de cumpărare nu acoperă nicidecum timpul şi efortul investite în aprovizionarea lor.”
Până la 70% din componentele de pe o placă sunt pasive: ele constituie numai 6 până la 7% din costurile unei plăci cu piese, însă generează 80% din costurile de montare ale pieselor. Aşadar cheltuielile de administrare pentru astfel de piese de tip C sunt de patru ori mai mari decât la alte componente. Statistic vorbind, o comandă de 10,- € pentru o piesă de tip C generează costuri de procesare similare cu ale unei unei comenzi de 10.000,- € pentru o piesă de tip A. În medie, acestea sunt 150,- €. Timpul de prelucrare în procesul de achiziţionare este de două până la trei ore.

Piese de tip ABC dintr-o singură sursă
“O deficienţă evidentă”, dă de gândit Gegenbach. “Sunt necesare soluţii care să confere cumpărătorului şi distribuitorului un comportament profitabil.” Bazele de optimizare pentru un management de succes al pieselor de tip C constau în principal din îmbunătăţirea proceselor de achiziţie prin reducerea costurilor de achiziţie, diversitatea de piese şi numărul de furnizori precum şi îmbunătăţirea serviciilor de livrare şi diminuarea stocului de depozitare.
“Exact spre aceste părţi negative trebuie să ne îndreptăm gândirea”, recomandă Gengenbach. Dacă de exemplu sunt achiziţionate piese de tip A, B şi C de la un singur furnizor, costurile per produs corespund. Cu alte cuvinte: produsele scumpe şi valoroase într-o singură comandă cu piese de tip C scad drastic costurile de achiziţie şi de manipulare.
Gengenbach recomandă de aceea pentru achiziţionarea componentelor pasive concentrarea asupra furnizorilor cu un spectru complet de produse, pentru obţinerea avantajelor cumulate. Pe lângă o ofertă completă, şi serviciile de logistică trebuie să fie performante, în special la managementul pieselor de tip C. Aici este de ajutor o analiză profesională ABC. Aceasta descoperă deficienţele din lanţul de procese şi recomandă soluţii logistice adecvate pentru reducerea costurilor în procesul de aprovizionare. “Pretenţiile din partea clienţilor sunt foarte diversificate, de exemplu menţinerea stocurilor reduse în depozitele de produse finite şi intermediare, constituirea unei palete de produse specifice clientului şi în acelaşi timp asigurarea unei capacităţi ridicate de livrare”, este ceea ce ştie Gengenbach. “Deseori clientul are pretenţiile sus menţionate care la prima vedere par să se contrazică. I se cere distribuitorului să ofere soluţii logistice adaptate cerinţelor clientului, cum ar fi depozitele de tip consignaţie sau inventar asigurat de vânzător.”

Planificarea pe termen lung
Bazele de îmbunătăţire şi de economisire de durată constau în primul rând în optimizarea proceselor de achiziţie, împreună cu facturarea pe termen lung şi determinarea din timp a necesarului de componente. “Pentru că economiile care rămân sunt întotdeauna cele făcute prin optimizarea proceselor, în timp ce preţurile pieselor în sine sunt compuse şi din mulţi factori artificiali şi necontrolabili precum preţurile materiilor prime, cursul dolarului, “politica producătorului” – pentru a numi numai câteva; nici clientul/cumpărătorul, nici distribuitorul nu pot să le influenţeze în mod decisiv”, încheie Gengenbach.
www.rutronik.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • Folosim datele dumneavoastră cu caracter personal NUMAI pentru a răspunde comentariilor/solicitărilor dumneavoastră.
  • Pentru a primi raspunsuri adecvate solicitărilor dumneavoastră, este posibil să transferăm adresa de email și numele dumneavoastră către autorul articolului.
  • Pentru mai multe informații privind politica noastră de confidențialitate și de prelucrare a datelor cu caracter personal, accesați link-ul Politica de prelucrare a datelor (GDPR) si Cookie-uri.
  • Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la modul în care noi prelucrăm datele dumneavoastră cu caracter personal, puteți contacta responsabilul nostru cu protecția datelor la adresa de email: gdpr@esp2000.ro
  • Abonați-vă la newsletter-ul revistei noastre