Opinii

24 MAI 2007

Panta rhei.
Cu circa 2500 de ani in urmă, filosoful grec Heraclit (c.535î.Ch.-c.475 î.Ch.) a introdus axioma Panta rei – Totul curge. El consideră lumea şi omul într-o continuă mişcare şi transformare şi într-o permanentă transformare, aidoma unui fluviu în care se adună şi curg mereu alte ape. Astfel, după concepţia lui Heraclit, lumea se află într-un nesfârşit proces de apariţie şi dispariţie.
Am recurs la introducerea puţin cam lungă privind continua transformare de care omenirea în general are parte, poate din totdeauna, pentru a scoate în evidenţă stadiul în care se află actualmente industria electronică de la noi. Se cuvine să ne aducem aminte de faptul că pe la începutul anilor ultimului deceniu al mileniului trecut foarte mulţi, din păcate prea mulţi, au cântat prohodul industriei electronice din România. Foarte puţini au văzut, în spaţiul mioritic, o şansă a industriei cu care decenii întregi ne mândream. Din păcate, după 1990, factori importanţi de decizie au ignorat complet potenţialul deosebit de ridicat existent la aceea dată şi au permis să se disperseze în întreaga lume capacităţile intelectuale care ar fi putut contribui din plin la racordarea noastră la industria electronică mondială. Norocul nostru a fost determinat de faptul că au mai rămas suficiente minţi luminate care au văzut că mediul autohton poate fi prielnic pentru dezvoltarea industriei electronice în integralitatea ei: hardware, software, digital, analog, mix, circuite integrate, cablaje imprimate, sisteme on board etc. Nu trebuie sa pledez prea mult cu privire la importanţa pe care o are industria electronică pentru societate în general şi a noastră în particular. Comparativ cu multe alte industrii prezente la noi cea electronică are avantajul generării de produse cu valoare adăugată mare pe de o parte şi poate pe de altă parte să se regăsească, prin produsele concepute, practic în orice sector al societăţii umane. Este dureros să constaţi că în ziua de astăzi din industria electronică construită cu multă dăruire pe parcursul a cca. patru decenii (1950-1990) s-a ales, cu foarte mici excepţii, mult prea mici, praful şi pulberea. După decembrie 1989 s-a acţionat parcă concertat la a întreprinde toate acţiunile, a promova toate măsurile posibile pentru a o distruge, cu toate că au existat numeroase şanse de racordarea ei la globalizarea de care astăzi avem parte. Este însă extrem de îmbucurător să realizezi că la sfârşitul primului deceniu al secolului XXI în România se poate vorbi despre o industrie electronică prosperă, diversificată, o industrie ce se dezvoltă cu paşi mici dar siguri, o industrie ce poate asigura locuri de muncă salarizate decent celor care s-au pregătit sau se pregătesc pentru ea. Companii de talie mondială precum Continental, Infineon, Microchip, Siemens, de curând Nokia ş.a. sunt astăzi prezente în România cu activităţi de R&D contribuind la crearea unor locuri de muncă în cercetare / dezvoltare. Concernul Renault intenţionează să construiască lângă Bucureşti, la Titu, un mare centru de cercetare, cu peste 3000 de angajaţi, cu preocupări şi în domeniul electronicii auto.

Exemplele ar putea continua iar viitorul va contribui din plin la adăugarea de noi nume de prestigiu implicate în industria electronică ce se dezvoltă la noi.
Cele de mai sus mi-au trecut prin minte fiind prezent la întâlnirea anuală a utilizatorilor programelor dezvoltate de firma CADENCE, întâlnire ce s-a desfăşurat în intervalul 14-16 mai a.c. la Munchen. Compania CADENCE este un colos al domeniului de EDA (Electronic Design Automation). Sunt cei ce deţin printre altele, programul ORCAD de proiectare a cablajelor imprimate, paleta lor de produse adresându-se practic întregului mediu de proiectare prezent în electronică: de la circuite integrate la sisteme electronice. La Munchen, într-o atmosferă de mare spectacol hollywoodian, manifestarea a fost deschisă, prin cuvântările făcute în faţa a peste 600 de participanţi, de către Mike Fister, Preşedintele şi CEO al companiei Cadence precum şi de către Rene Pennding de Vries CTO al companiei de semiconductori NXP fondată de Philips. Prin expunerile făcute cei prezenţi au putut obţine o foarte bună viziune asupra viitorului industriei electronice, industrie aflată într-un evident progres. A urmat apoi o conferinţă de presă la care au fost prezenţi persoane din staff-ul executiv Cadence, conferinţă la care a fost subliniat, la nivelul cel mai mare pe care-l are compania, interesul acesteia pentru mediul universitar, atât în ceea ce priveşte implicarea în proiecte de cercetare comune cât şi în ceea ce priveşte activitatea didactică (Cadence Academic Network). Preocuparea Cadence pentru ridicarea nivelului de pregătire al studenţilor electronişti este evidenţiat şi prin concursul de proiectare lansat ( www.cadence.com/). Concursul este destinat studenţilor, individual sau în echipă de până la cinci studenţi şi are drept tematică proiectarea de circuite integrate digitale, analogice, sau mixt sau proiectarea de PCB. Informaţii mai ample se pot obţine la adresa: student-contest-emea@cadence.com
Concursul este un foarte bun prilej pentru studenţii noştri de a valorifica, într-o confruntare europeană, cunoştinţele acumulate pe parcursul formării lor universitare. Personal le doresc succes.
Se pare că Heraclit avea dreptate, panta rhei. Astăzi şuvoiul industriei electronice de la noi este din ce în ce mai puternic, lucru ce nu poate decât să ne bucure. Trebuie însă să ca cei implicaţi în promovarea şuvoiului (mediul de afaceri / şcoala) să fie capabili să asigure resursa umană necesară momentului actual şi a celui viitor. Dar despre resursa umană necesară industriei electronice cu altă ocazie.

prof. dr. ing. Paul Svasta
IBP Facultatea de Electronică
paul.svasta@cetti.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

  • Folosim datele dumneavoastră cu caracter personal NUMAI pentru a răspunde comentariilor/solicitărilor dumneavoastră.
  • Pentru a primi raspunsuri adecvate solicitărilor dumneavoastră, este posibil să transferăm adresa de email și numele dumneavoastră către autorul articolului.
  • Pentru mai multe informații privind politica noastră de confidențialitate și de prelucrare a datelor cu caracter personal, accesați link-ul Politica de prelucrare a datelor (GDPR) si Cookie-uri.
  • Dacă aveți întrebări sau nelămuriri cu privire la modul în care noi prelucrăm datele dumneavoastră cu caracter personal, puteți contacta responsabilul nostru cu protecția datelor la adresa de email: gdpr@esp2000.ro
  • Abonați-vă la newsletter-ul revistei noastre