Variator de lumina cu telecomanda continuare din numarul trecut
Prezentare software
Dat fiind faptul ca utilizatorul poate folosi acest montaj (ideea acestui montaj) in diverse variante, in bucla principala sunt doar comenzile de baza [on], [off], [bright up / down] obtinute dintr-o simpla comparare, astfel incat nu necesita comentarii. Pentru o mai buna intelegere a algoritmului de lucru prezentat in numarul trecut, am ales sa exemplific rutinele de tratare a intreruperilor astfel:
intreruperea ceruta de comparatorul analogic (soseste la fiecare 10 milisecunde): stocheaza valoarea maxima a "ref3" in variabila "top" de unde poate fi folosita ulterior, apoi aduce la zero "ref3";
intreruperea ceruta de timerul 0 (cu o periodicitate de 64 microsecunde): in primul rand isi asigura perioada urmatoare pentru ca nu exista optiunea auto-reload, apoi urmeaza incrementarea variabilelor folosite de rutina RC5 detect (din avr410.asm) si, in final partea nou introdusa respectiv incrementarea variabilei "ref3" pentru masurarea timpului intre doua treceri prin zero, verificarea pentru on / off plus comparatorul "de faza" si generatorul de burst pentru amorsarea tiristorului. In ambele rutine se observa folosirea unui registru tampon in care se salveaza registrul de stare din cauza ca familia AVR nu "stie" sa faca push / pop pentru SREG.
Realizare practica
Fata de schema prezentata in numarul trecut ar mai fi de adaugat cateva observatii:
Pentru ajustari si probe nu se va folosi direct tensiunea din retea - exista oarece riscuri pentru dumneavoastra si pentru calculator - recomand folosirea unei tensiuni mai mici de exemplu 24Vca cu modificarea rezistorului R1 la o valoare mai mica, de exemplu 2K7 - 3K9; in acest fel sunteti protejati si dvs si calculatorul. Am constatat ca rezistorul R1 se incalzeste destul de mult cu toate ca este ceramic la 5W - sugerez 33K /5W. Tot la probe am constatat cu neplacere ca receptorul infrarosu nu are totusi iesirea open colector si ca circuitul nu se programeaza cu condensatorul dinspre triac montat -sugerez legarea lor la pinii XTAL1 / 2 schimband cu display-ul astfel nu veti fi nevoit sa introduceti si sa scoateti mufa din programator respectiv sa refaceti lipiturile. Display-ul in cazul in care-l folositi (pentru identificarea codurilor telecomenzii) necesita alimentare separata la 5V. Desenul de cablaj este vazut prin transparenta, controlerul fiind montat pe spate.
Ca dezvoltari ulterioare ar mai fi posibil de adaugat inca doi tiristori sau un tiristor si un LED care sa indice receptia semnalului de la telecomanda etc. Pe partea de software se pot imagina mai multe: deoarece in articolul de fata nu am liniarizat variatia intensitatii cu unghiul de aprindere (de fapt la unghiuri mici de aprindere pentru ca aproape de intensitatea maxima nu se percepe o variatie prea mare a luminozitatii desi unghiul de aprindere creste vizibil la osciloscop), puteti introduce un "soft-start" pentru comanda "on" sau la primirea tensiunii. Montajul asteapta imbunatatiri si propuneri din partea cititorilor.
In privinta "instrumentelor de lucru" mentionez ca pentru proiectarea cablajelor folosesc programul EAGLE care este foarte usor de folosit (conform numelui Easily Applicable Graphical Layout Editor) care poate fi gasit la www.cadsoft.de; are aproximativ 7Mb, varianta free este limitata la dimensiunea 3 x 4 inch (aprox. 7 x 10cm) si la doar doua straturi ceea ce in multe cazuri este suficient. Programul permite salvarea schemelor si cablajelor in format .eps de exemplu - "vazut" de Adobe Photoshop si poate fi printat sau prelucrat pe un alt calculator pe care se face tiparirea. Practic dupa listare pe hartie normala sau transparenta expun la UV pe fotorezist cumparat ca atare (cu fata tiparita lipita de stratul de fotorezist) si corodez cu clorura ferica. Mediul software -AVR Studio - este de asemenea free si poate fi gasit la www.atmel.com , eu folosesc versiunea 3.56 din motive de dimensiune si ... calculator. Programatorul este si el free si poate fi gasit la www.lancos.com . In privinta schemei am operat o mica modificare - folosesc diode 4148 legate catre masa si + pentru limitarea tensiunii de la portul serial si nu diode zenner cum sunt in schema originala. Ideea mi-a venit pe cand realizam primul programator - At-Prog (din pacate era limitat la dimensiunea codului). Singurul dezavantaj gasit la Pony Prog de la Lancos ar fi faptul ca nu scrie controlere care sunt pilotate in circuit cu cristal de frecventa mica - de exemplu cele de ceas (32768Hz). In schimb, pe un P166, At-Prog poate sa rezolve problema.
Nicolae Stefan - nicu_stef@k.ro
